una şi’ una în Club A

evenimentul unu:

mâine, 5 mai, de la 18:00, în Club A, Cătălina Bălan, Diana Iepure şi subsemnata (ce bine, ce bine îmi pare că voi fi cu fetele astea dragi )

iată:

 

şiiiiiii, şiiiiiii, şiiii

evenimentul doi:

copertaaaaaaa,  carteaaaaa, Gorzooooo

 

re.volver pe blogul de fotografie

acum cu mini-vacanţa asta m-am mai ocupat şi eu de ale mele. mai vechi, ce-i drept (pe cele noi le veţi vedea direct la viitoarea expoziţie ), dar dragi cu toatele.

le-am ordonat, le-am aranjat, revizuit şi adăugit şi le găsiţi aici (neapărat şi musai ascultaţi Bach, altfel nu se prinde starea de voi):

re.volver.air on a G string

 

blogul de fotografie

amuitatsăvăspuncămiamfăcutşiblogdefotografie

uitevoideportatoatebizareriileşibuggeritvarămânecuinocenţele

deşinumeleegreoipentrucăareşinumelemeugreoiinclusînelbloguldefotografiesevreacupovesteşivăvoispunepoveşti

desprenebuniesaualtcevaşidespreGonzosaualtcinevaşidespreminesaualtcineva

încapulmeuserostogoleştelunaşidevineherghelieşigăsesccăestefrumos

….

 

nu trebuie să citiţi dacă nu vreţi, dar era musai să înşir câteva cuvinte şi despre blogul meu de fotografie

http://liviastefanphotography.blogspot.com/2012/04/all-pretty-little-horsies.html 

out of africa

n-are nici cea mai mică legătură sunt doar câmpiile din care nu mai înţelege nimeni nimic livada în care te rătăceşti până la 82 de ani pustiul şi betonul vorbind într-o limbă de neînţeles

şi când e  altfel n-ai cum

…

duminică în atelierul irinei

apoi în umbre şi alte chestii din ce în ce mai greu de suportat

alcool şi tundră şi siberie şi etc.

….

…

…

cam aşa se întâmplă

ţii minte că au murit până când nu mai ţii minte

poate te trezeşti râzând, a  prost, vai, am uitat că a murit Louie azi

dar acum îmi amintesc de bărbaţii care au plâns la înmormântare şi care acum au copii

şi că şi Louie parcă avea de gând, aşa părea, cu noul lui aer de burghez numai că, na…

oricum, nu mi-a plăcut la Louie că a fost un mort urât.

la asta mă gândeam eu azi la 7 dimineaţa…

Titi

 

Institutul Blecher

 

Voi citi din nou în cadrul Institutului Blecher, de data asta în compania Laurei Dan, Teodorei Coman şi Ioanei Ieronim (invitata specială a ediţiei 52).

da, tot martie, tot cu emoţii  dar, sper eu, nu pe fast-forward de data asta

aşadar, vă aştept!

p.s.: să nu râdeţi de mine dacă mă veţi  găsi “schimbată la faţă”

unde abisul îşi numără copiii

au trecut atât de mulţi ani de când tatăl  meu cel cu strungăreaţă nu şi-a mai sărbătorit ziua de naştere încât şi eu am uitat dacă astăzi ar fi trebuit să fie sau mâine…

nici măcar nu mi-aş fi adus aminte… dar, vorbind la telefon cu un fost coleg, l-am întrebat ce-i mai face copilul şi brusc  mi-am dat seama că am avut şi eu cândva un tată (doi, de fapt…).

mi se pare absurd că sunt nevoită să ţin minte detalii despre vieţile celorlalţi, că trebuie să-mi umplu capul cu tot felul de informaţii legate de muncă, în timp ce lumea mea se duce dracului şi uitării…  e trist şi urât din partea mea să îmi amintesc brusc de tata, ca şi cum ar fi bine merci acasă, ascultând ştirile şi bând şpriţ după şpriţ. 

sunt un copil rău.

şi cel mai mult mă enervează că azi, de ziua lui, zăpada seamănă cu moartea. 

…