ea zice că n-o interesează
inspectoarea
n-o interesează vrea să-mi facă viaţa grea vrea alte hârtii nu vrea să mă vadă până când
până când până când-ul care o să dureze cât infinitul
şi
incinta se întunecă doamna inspectoare nu este deloc amabilă
plec dezamăgită plec cu capul în jos
nu mai observ copacii nu mai văd soarele agăţat de blocurile din jur nu văd iarba nouă nu
văd ghiocei nu simt mirosul de patiserie din jur
gândurile luminoase m-au părăsit mâinile s-au ascuns în buzunare
nu-mi mai amintesc că ieri am făcut dragoste şi nici nu mai aştept să fac iarăşi
pentru că pe doamna inspectoare
n-o interesează
mă întorc acasă cu pachetul de cafea
7 Comentarii
Comentarii RSS URI identificator TrackBack
Lăsați un comentariu
Si dupa aia ce faci ?
m-am gandit. apoi m-am razgandit. voiam sa postez o sugestie de titlu…
))
))
acesta ar fi cam asa : mancatoarea de fiere se regaseste si postcomunism.
dar am stat si mi-am dat seama ca e prea lung, ca e prea nu stiu cum…etc.
in fine.
dupa aia inspectoarea moare calcata in picioare de giurgiuvenii satui de specimenele ca ea si apare livia si scrie o carte cu titlul : Inspectoarea si masina de scris.
“mancatoarea de fiere se regaseste si in postcomunism”:)
da ce ai cu inspectoarea e o cetatzeanca de treaba pt ca nu a vrut sa primeasca mita cafeaua
da ce ai cu inspectoarea e o cetatzeanca de treaba pt ca nu a vrut sa primeasca mita cafeaua
sigur nu sunteti chiar inspectoarea?
)))
imi pare rau sa te dezamagesc, anonimule,
, dar madama inspectoare nici macar n-a vazut cafeaua, pentru ca nu i-am intins punga, deci nici macar nu aveam de gand sa-i dau cafeaua dupa ce i-am vazut fatza aia 
madama inspectoare se trezise cu probleme la stomac sau in alta parte, plus ca, tot timpul cat s-a ratoit la mine nici macar nu m-a privit, pt. ca era prea ocupata sa insire un ghem, o ata lucioasa cu care probabil ca-si ameninta colegii de birou: vedeti ata asta, am desirat-o pentru voi, pentru gatul tau gros si pentru gatul ei subtire, acuma o insir la loc, cred ca am demonstrat ce am avut de demonstrat in dimineata asta, acuma voi fiti subalterni cuminti ca daca nu dati de dracu, va parasc la directoare… ceva de genul.
deci era prea ocupata cu ata aia nenorocita, prin urmare eu eram doar o voce timida care incerca sa-i intre in gratii, dar cred ca ea isi dorea altceva care sa intre…
nu, dom’le, nici macar, am ascuns punga la spate cand i-am vazut mainile care insirau ata, cand i-am mai auzit si vocea am zis, clar, n-am ce cauta aici, dar daca tot am nimerit peste femeia asta imposibila si iritata, hai macar s-o bag nitel in seama si sa-i dau satisfactia de a ma usui, sa se simta deasupra tuturor si sa le arate colegilor de birou cum se procedeaza cu fetitele grabite…