am venit pentru lucrurile obişnuite (experiment)

a fost destul de greu trebuia

să suportăm praful pentru că era ziua prafului

şi cerul se transformase într-un câine mare murdar

călca pe lalele aşa mare şi gras

cerul era un câine urât

şi autobuzul nu mai venea

….

am intuit doar luna

în timp ce bucăţele de carne săreau pe tricou

şi încă auzeam praful cum se lovea de geam şi celălalt praf

lipit pe cerul gurii şi în nas

între blocuri florile pomilor toate plânse şi dezamăgite

sub o lună care nu se vedea dar era cu siguranţă acolo

am încercat să apuc o fâşie de carne dar a alunecat pe mochetă

uleiul sfârâia şi eram obosiţi şi cartofii erau stricaţi

…

nu aveam nevoie de nimic nu mai aşteptam decât viaţa

pe care să o începem şi

lucrurile obişnuite pentru care am venit cândva aici

am întors capul şi am văzut anii care nu mai puteau ţine pasul

anii altora deja în care doar aşteptam i-am văzut

mai morţi decât mine

decât tata cel mai şters dintre toţi probabil

şi el încă un produs importat

aici între blocuri

…

vom merge la teatru unde ne vom deprima pentru că piesa o s-o ceară

vom fi istoviţi în drum spre casă şi eforturile actorilor vor bântui un timp în metrou

o să ne ghemuim într-un somn abia învăţat

somnul prafului în patul prafului şi cearşafurile prafului

…

şi când am strigat după lucrurile obişnuite

eram doar o fetiţă

aveam o colecţie de pixuri colorate

nu îmi spusese nimeni nimic nu se obosea nimeni pentru nimic

acuma a venit un timp în care primeşti palme şi cineva te spionează tot timpul

în urmă am făcut curăţenie şi nu am ce să-mi amintesc

şi trebuie să fiu altfel acum în cea mai lungă zi

şi e greu

3 Comentarii

Comentarii RSS URI identificator TrackBack